Sindicatele îngenuncheate de putere. Lideri acuzați de tradare. Degringolada în mișcarea sindicala. Proteste inerte, la colț de strada sau negocieri cu victorii „intrate la apa”. Ca niciodata, în ultimii 14 ani, marile organizațiile sindicale tac. Nici arhanghelii luptei sindicale din Iași nu se simt prea bine.
Pascal-Alexandrescu
Ion Pascal, maistru tehnolog de profesie, și-a început aventura luptei sindicale în primavara lui ’90, la Moldova Tricotaje. În trei ani a ajuns președintele filialei ieșene a CNSRL-Frația, funcție pe care o ocupa și în prezent.
Doru Alexandrescu a intrat pe scena sindicala tot în primul an dupa Revoluție. În 1993 a ajuns președintele sindicatului Nicolina, unul dintre cele mai puternice sindicate din Iași la vremea respectiva. Un an mai târziu, Doru Alexandrescu a devenit președintele filialei regionale a BNS, iar din 1995 ocupa funcția de președinte al organizației județene BNS.
Doar amintiri
Pentru fiecare dintre cei doi, perioada de glorie pare sa fi apus. Afișând o umbra de nostalgie, elogiaza perioada marilor proteste.
„Cei mai productivi ani au fost între 1990 și 1992, când au fost obținute foarte multe drepturi. Și între ’94 și ’97 au fost manifestari de pe urma carora s-a obținut mult. În ’94-’95 au fost doua greve la Taxicom și la Peco, care au ținut mai mult de 45 de zile”, spune Pascal de la CNSRL-Frația.
Alexandrescu se lauda cu reușita grevei de la Nicolina din 1994, când „victoria” a venit numai dupa doua ore de greva. Protestele celor de la Fortus, de la Tepro sau marile mitinguri din Piața Palatului, majoritatea concentrate în perioada 1994-2000 sunt simple aminiri.
Cei doi au înlocuit treptat portavocea cu diplomatul plin de hârtii. Acțiunile revendicative în negocieri directe cu patronatul. „La fiecare conflict trebuie verificata legalitatea”, motiveaza Pascal.
Hora puterii
În 2000, tandemul Alexandrescu-Pascal a intrat în calculele puterii. Au participat activ la campaia electorala a candidatului PSD, Cristian Nechifor, pe care îl cunoșteau dinainte, Pascal ca fost subaltern la Modova Tricotaje, iar Alexandrescu ca „prieten din copilarie”.
Odata ajuns deputat, Cristian Nechifor nu și-a uitat „ajutoarele” din perioada campaniei electorale. Alexandrescu și Pascal s-au ales cu o legitimație de angajat al Parlamentului și doua posturi de consilieri personali ai deputatului.
„Am copilarit împreuna cu Cristian Nechifor și-l ajut în calitate de prieten. Cu atât mai mult cu cât deputatul este responsabil cu sindicatele pe Iași. Fac aceasta activitate total dezinteresat și nu sunt remunerat. Ceea ce facem, facem pentru binele sindicaliștilor”.
Ca niște elevi sârguincioși, Alexandrescu și Pascal țin și o parte din audiențele de la cabinetul deputatului Nechifor.
„Doru Alexandrescu este un prieten foarte vechi al meu și ma ajuta în calitate de prieten. De contractul de colaborare de la Parlament uitasem. Suma cu care îi platesc este una derizorie: 300.000 de lei”, spune Cristian Nechifor.
Carieristul
În mișcarea sindicala, Gheorghe Isvoranu este tipul carieristului. Singurul care nu s-a mulțumit niciodata doar cu feliuța pe care o reprezinta organizația județeana, Isvoranu a devenit, la final de cariera, președinte de federație.
Din 1990, când a renunțat la profesia de dascal, Isvoranu a parcurs cu pași mici dar siguri toate treptele ierarhiei sindicale. Într-un singur an – 1990 – a trecut de la statutul de lider al sindicatului de la Colegiul Negruzzi la cel de vicepreședinte al FSLI, mâna dreapta a lui Victor Ciorbea.
Timp de 10 ani, la nivel național, Isvoranu a jucat rolul secundului. Tentativele de a pune mâna pe funcția de lider pe țara au eșuat rând pe rând. În 1994 a fost reales Ciorbea în fruntea FSLI. Isvoranu s-a plâns de „prea marea apropiere a sindicatului de politica” și a format o noua federație: „Spiru Haret”. Nici aici n-a fost ales lider, trecând imediat în alta barca sindicala” FEN.
Dupa alegerile din 1996, se hotaraște sa intre în politica, la PD, condus, la acea vreme, de Petre Roman. A vrut sa ajunga inspector general al ISJ Iași, dar nici aceasta pasența nu i-a reușit. S-a retras din partid, a renunțat și la FEN și s-a întors, spașit, la federația „Spiru Haret”.
În sfârșit, în 2002 ajunge adjunct în aceasta federeație iar la sfârșitul anului trecut și-a vazut visul cu ochii: președinte „Spiru Haret”.
Tradatorul?
La ultimele proteste ale profesorilor, de la începutul lunii septembrie, Gheorghe Isvoranu a fost acuzat de cealalta federație, FSLI, de tradare. Profesorii au cerut o majorare, pe loc, cu 50% a salariilor și cu înca 50% de la 1 ianuarie 2004. Isvoranu s-a mulțumit cu o majorare de 27,5%, adversarii sai spunând ca a renunțat prea ușor la lupta cu Guvernul.
Simțindu-se jignit, liderul de la „Spiru Haret” și-a dat singur cu firma în cap: a aparut într-un articol exagerat de laudativ, într-un ziar local, textul mirosind de la o poșta a fi comandat.
Gheorghe Isvoranu a încercat sa se explice: „Noua lege a sindicatelor nu ne permite organizarea unei greve pe motive salariale. Ar fi trebuit sa ne judecam. Am obținut o majorare fara a face nimic. Nu e bun?”.
Averea la vedere
* Ioan Pascal: 1 apartament cu 3 camere la CUG; o Dacie din 1996, spune ca își întregește veniturile din munca pamântului parinților, la Miroslava și Cotnari
* Doru Alexandrescu: 1 apartament cu 2 camere, un Mercedes vechi de 22 de ani, pus pe butuci; spune ca toata averea sa încape în buzunar, mai tot timpul gol
* Gheorghe Isvoranu: 1 apartament cu 3 camere, o Dacie Nova, salariu de profesor la Negruzzi, indemnizație de președinte la Iași și înca una pe țara – în total, aproximativ 15 milioane lei.
Ce spun subalternii
* Dan Curpan, Sindicatul Mecanicilor de Locomotiva (CNSLR-Frația). „Toate confederațiile doresc sa aiba cât mai mulți membri în partid, deci exista o oarecare politizare”
* Ștefan Enea, lider sindical Remar Pașcani: „Parțial, mișcarea sindicala este politizata, pentru ca sunt intruși politici. Un exemplu, Alexandrescu și Pascal, care ori fac acțiuni politice, ori fac acțiuni sindicale. Se poate spune ca este un pact cu diavolul. Mișcarea sindicala merge foarte prost în ultima vreme”.
* Axinte Mihai, sindicalist Electrica, BNS: „Noi am dat o hârtie celor de la București și am precizat ca nu suntem de acord cu implicarea politica”
* Dan Iordache, lider de sindicat CET Holboca, CNSLR-Frația: „Marii lideri ai confederațiilor au un cuvânt de spus, iar ei treptat, treptat intra în politica. Cu alte cuvinte, interesele oamenilor nu mai sunt reprezentate bine. Nu am fost de acord cu pactul cu PSD, s-a hotarât acest lucru la București. Este o politica la nivel de vârf, pe care noi nu o putem controla de aici”
Silvia Craus, Cristina Munteanu [Ieseanul]