E nevoie de o lege standard privind catastrofele

Procurorul general al României, Ilie Botoș, susține ca, daca ar fi existat o legislație standard în caz de catastrofe, nu murea nimeni în accidentul de la Mihailești, pentru a carui producere anchetatorii iau în calcul doua variante, dupa cercetarile de sîmbata.

Botoș a declarat, sîmbătă, la Mihăilești, că în toate statele Uniunii Europene cazurile de catastrofe sînt cercetate de echipe specializate, la fel ca și atentatele teroriste. România nu are încă un cadru legislativ care, printre altele, să reglementeze și să delimiteze clar competența celor abilitați să intervină și să prevină astfel de situații. El a arătat că va cere ministrului Justiției, Cristian Diaconescu, sprijin pentru a implementa modelul judiciar olandez în acest sens.

În opinia procurorului general Botoș, explozia de la Mihăilești este unică pentru România, din acest caz criminaliștii avînd multe de învățat.

„Am stat două zile cu experți în explozibil, care au stabilit că încărcătura de azotat de amoniu explodată la Mihăilești ar fi echivalentul a șase-opt tone de trotil, adică mult mai mare față decît s-a apreciat inițial”, a spus șeful Ministerului Public.

El a adăugat că puterea mare a exploziei se explică prin faptul că încărcătura era și în saci, și în vrac (deși transportul substanței în astfel de condiții este ilegal). „Va fi luat în calcul acest aspect, în momentul declanșării urmăririi penale”, a spus Botoș, referindu-se la firma de la care a fost încărcat azotatul de amoniu.

În Culise cu Mădălina Bellariu – Despre visuri, emoții și viața din spatele camerelor

Cravata Galbenă, în premieră în Statele Unite, la Festivalul de Film de la Santa Barbara

Procurorul general al României, Ilie Botoș, reputați criminaliști de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și conducerea Parchetului Tribunalului Capitalei au ajuns, sîmbătă dimineață, la locul exploziei produse la începutul săptămînii, în comuna buzoiană Mihăilești.

Procurorul general Botoș a afirmat că investigațiile preliminare indică două ipoteze legate de cauzele producerii accidentului. Prima ar fi că, în momentul în care autotrenul a intrat cu partea dreaptă în șanț, tirul s-a înclinat la 45 de grade, astfel că rezervorul s-a frecat de sol și s-ar fi lovit de un cap de pod, spărgîndu-se. Bucăți de piatră au fost găsite în perimetrul în care camionul a intrat în șanț, la aproximativ la 200 de metri de locul în care a explodat.

Este posibil ca un scurtcircuit la bateria camionului să fi aprins învelișul de plastic al acesteia. Plasticul care a luat foc ar fi putut aprinde motorina scursă din rezervorul autotrenului, provocînd explozia.

A doua ipoteză este ca o altă sursă de foc din cabina șoferului să fi provocat aprinderea motorinei – care arde la o temperatură de 70 de grade, aprinderea realizîndu-se la flacără deschisă.

Sîmbătă, încă de la ora 8.00, erau la fața locului un pluton de jandarmi și un alt echipaj de la Comandamentul Național al Jandarmeriei, împreună cu un cîine specializat în depistarea resturilor umane.

La 8.45, cînd procurorul general a ajuns la fața locului, echipa de procurori de la Buzău nu venise încă, ceea ce l-a determinat pe Botoș să-i contacteze telefonic pe anchetatori și să-i reproșeze procurorului șef Gheorghe Frîngulescu, de la Parchetul Tribunalului Buzău, că la 30 de minute de la ora stabilită (8.15), acesta nu era încă la locul întîlnirii.

În jurul orei 9.00, după ce criminaliștii și-au planificat mersul investigațiilor, s-a trecut efectiv la căutare, pe o rază de 500 de metri de la locul exploziei, din echipă făcînd parte procurorii Liviu Samson, Vasile Vintilescu – procuror șef al Biroului de Tehnică Criminalistică – Adrian Ivașcu, Dragoș Nestor – procurorl șef al parchetului Tribunalului București și adjunctul său, Marius Iacob, precum și alți procurori din Buzău.

„La cercetarea zonei au participat aproximativ o sută de persoane și doi cîini dresați în identificarea de resturi umane. S-au făcut echipe de cîte zece jandarmi, un procuror și un specialist criminalist”, a spus Botoș.

Întrebat despre absența detectoarelor de resturi umane în dotarea echipelor implicate în investigațiile de sîmbătă, Ilie Botoș a răspuns că „pompierii și echipele de la ambulanțe ar fi trebuit să dețină o astfel de aparatură”, însă a constatat că în România această tehnică nu există.

Sîmbătă, în jurul orei 9.30, un camion Iveco a ajuns în zonă pentru a fi folosit la un experiment judiciar – simularea accidentului de la Mihăilești – dar, neavînd aceeași marcă precum cel implicat în explozie (MAN), procurorii au renunțat la el. Experimentul a constat în simularea condițiilor producerii accidentului cu un tir de același tonaj cu cel explodat la Mihăilești, luîndu-se în calcul faptul că, venind dinspre Urziceni spre Buzău – autotrenul a intrat cu roțile din dreapta în șanțul de pe marginea șoselei, cît și consecințele acestei ieșiri de pe carosabil.

În jurul orei 10.00 la Mihăilești a ajuns un alt autotren marca MAN ceea ce a făcut posibilă derularea experimentului.

Experimentul judiciar a durat 30 de minute, timp în care s-a calculat că înclinarea autotirului a fost de 45 de grade, în condițiile în care rezervorul acestuia se află la o distanță de mai puțin de 45 de centimetri de pămînt.

Circulația în zonă a fost întreruptă timp de o oră și jumătate, fiind reluată în momentul în care s-a considerat că cercetările legate de locul din Drumul European 85 în care a avut loc explozia s-au încheiat.

Zona de verificare a fost determinată pe o rază de 550 de metri de la locul exploziei, investigațiile în acest perimetru fiind coordonate de Ilie Botoș, iar dincolo de această limită cercetările fiind continuate de anchetatorii buzoieni.

În principal, anchetatorii au făcut cercetarea în plan îndepărtat, examinarea condițiilor și cauzelor accidentului, iar la Ministerul Public va fi făcută o reconstiturire a poziționării victimelor înainte și după explozie.

Luni, va fi făcută și evaluarea distrugerilor suferite de locuințele din sat, acest lucru fiind imposibil de realizat întrucît sîmbătă este Ziua morților, iar majoritatea localnicilor din Mihăilești – comună de proveniență pentru mai multe din victimele exploziei – erau la biserică.

În dimineața de 24 mai, la intrarea în localitatea buzoiană Mihăilești, s-a răsturant un autotren cu prelată, avînd o încărcătură de 20 de tone de azotat de amoniu. La aproximativ 40 de minute de la răsturnare, încărcătura a explodat, pompierii ajungînd la locul accidentului cu două minute înainte de producerea deflagrației. Tot atunci a ajuns și echipa postului Antena 1-Buzău, reporterul și cameramanul fiind uciși în explozie.

La Mihăilești au murit 18 persoane (15 corpuri fiind redate familiei, iar specialiștii încearcă să identifice după ADN două persoane care au fost pulverizate, precum și cine este clar cea de a treia, în condițiile în care fragmentele rămase din corpul ei sînt foarte mici), iar altele 13 au fost rănite.

Sîmbătă dimineața, pînă să sosească procurorii pentru reluarea investigațiilor la Mihăilești, zona era un loc de pelerinaj. Pasageri din autoturisme – care rulau pe Drumul European 85 – coborau și aprindeau lumînări la locul catastrofei, localnicii aducînd și flori. O cruce uriașă a fost amplasată pe locul exploziei, de către autoritățile județene.

Întrebat de jurnaliști dacă rudele celor uciși în catastrofă au fost consiliați de psihologi după tragedie, procurorul general Botoș a răspuns că acest lucru nu intră în atribuțiile procurorilor. El a subliniat însă că nu există legislație nici în acest sens, pentru a asigura consiliere familiilor celor uciși în catastrofe.

La încheierea investigațiilor la fața locului, la rîndul lui, Ilie Botoș a aprins o lumînare la locul exploziei, el fiind singurul reprezentant al autorităților care a făcut un astfel de gest.

Mediafax