„Nu eu l-am ales pe Dumnezeu, ci El m-a ales pe mine. Sunt preot și sunt mama. Nu e ușor, dar așa îmi este viața”, spune una dintre cele 12 femei pastor din județul Cluj. În cele mai multe biserici, cel care slujește este un barbat. Sunt însa și femei care aleg sa pașeasca pe acest drum, iar una dintre ele este Filhazi Klara, pastor reformat în satul Viștea.
„Nu știam ce înseamna”
Klara este de 4 ani pastor în Viștea, sat aflat la 19 kilometri distanța de Cluj. „În clasa a V-a mi-am zis ca voi fi preot. Nu știam ce înseamna asta. N-am știut nici macar ce înseamna sa fii creștin, pentru ca parinții m-au crescut fara sa ma învețe despre existența lui Dumnezeu”, marturisește ea.
Despre credința a învațat mai multe abia dupa ce a terminat școala generala, într-o tabara, când niște studenți la teologie i-au vorbit despre Biblie și despre Iisus. Așa s-a facut ca a urmat Liceul Teologic Reformat din Cluj.
„Când profesorii au auzit ca vreau sa fiu preot, m-au sfatuit sa renunț și sa ma fac, mai bine, învațatoare sau profesoara”, se confeseaza Klara, zâmbind tainic, în timp ce șterge ceaiul varsat pe masa de unul dintre cei doi copii ai sai.
Dupa liceu, a urmat Facultatea de Teologie Reformata. Imediat ce a absolvit-o, s-a și casatorit, cu Zoltan, pastor și el. Dupa o ședere de doi ani în Arad, cei doi au venit, în anul 2000, la Viștea.
Prejudecați
Klara îmbina feminitatea cu o forma de autoritate aparte, care i se citește în ochi. „M-am lovit și de prejudecați, și de oameni care au spus: Ce sa caute o femeie în sutana?„.
Dar, una peste alta, la Viștea, Klara și Zoltan au fost primiți bine. „Oamenii ne-au acceptat foarte ușor și ne iubesc”, se destainuie barbatul. „Klara ma completeaza în multe privințe. Cu o femeie se vorbește altfel”, adauga el.
Ușa casei lor, aflata chiar lânga biserica, e deschisa mereu, însa nu numai pentru aceia care încearca sa gaseasca o alinare în cuvinte.
„Vin mulți turiști, sa vada biserica ridicata în anul 1200. Aici, cea mai veche piesa de mobilier are peste 500 de ani. În plus, avem un clopot donat chiar de Matei Corvin”, dezvaluie Klara, în timp ce mângâie lemnul vechi al amvonului.
Duminica de duminica, în biserica în care slujesc pastorii Klara și Zoltan Filhazi se aduna peste o suta de enoriași. Când pleaca spre casele lor, se simt mai împacați. Sau, mai simplu, alinați, în tristețile lor, de cuvintele celor doi slujitori ai Domnului…
Ce spune Biblia
Femeile-pastor sunt acceptate la reformați, la anglicani și în unele culte neoprotestante.
„În Biserica Ortodoxa nu s-a pus niciodata problema hirotonisirii femeii”, explica parintele Ioan Chirila , decanul Facultații de Teologie Ortodoxa din Cluj. „Niciunde în Biblie nu se vorbește despre o preoție a femeii”, adauga el.
„În toate culturile care accepta femeile în ipostaza de preot nu mai exista contextul de liturghie. Misterul, taina, dispar din slujba religioasa. Nu mai exista același formalism”, a mai precizat parintele Chirila.
Motive anti-femeie
Exista mai multe motive în ceea ce privește neacceptarea femeilor în tagma preoțeasca. „Unul dintre acestea, cu care nu sunt de acord, este ca femeia ar fi necurata din cauza ciclului, vazut ca o poarta a morții. Un altul ar fi ca, înca dintru-nceput, din momentul în care s-a consumat caderea din Rai, Dumnezeu i-a spus femeii Vei fi supusa barbatului tau. Aceasta afirmație nu-și va pierde valabilitatea pâna la sfârșitul creației”, afirma parintele Ioan Chirila.
Preotul – hirotonist, pastorul – numit
În Bisericile Ortodoxa și Catolica, cel care conduce o comunitate religioasa este preotul, care primește harul Duhului Sfânt în cadrul unei ceremonii de hirotonire înfaptuite de episcop. Acest har îi ramâne pe viața, cu excepția cazului în care este caterisit.
În cultele protestante și neoprotestante, liderul comunitații este pastorul, care este numit prin decret de catre superiorii sai.
Crina Calek
Clujeanul