Instanța suprema a respins recursul lui Dan Ioan Popescu

Instanța suprema a respins, miercuri, în ședința publica, recursul lui Dan Ioan Popescu privind ridicarea sechestrului impus de comisia speciala asupra unor bunuri ale familiei sale.

Totodata, judecatorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins și contestația fața de modul de aducere la îndeplinire a masurii sechestrului.

Hotarârea a fost pronunțata în ședința publica și este atacabila cu recurs, în cinci zile.

Cu o zi în urma, cu prilejul dezbaterilor în acest caz, procurorii au cerut instanței pastrarea acestui sechestru care nu ar afecta familia Popescu, în condițiile în care nu a avut loc executarea silita a bunurilor sechestrate. Totodata, procurorii au solicitat menținerea sechestrului, deoarece Dan Ioan Popescu nu poate justifica o parte din averea deținuta.

În replica, Catalin Dancu, avocatul familiei Popescu, a susținut ca sechestrul trebuie ridicat, deoarece afecteaza și alte persoane care au dobândit, în urma cu doi ani, câteva dintre imobilele asupra carora a fost pus sechestrul. În aceste condiții, Dancu a explicat ca acele persoane l-ar putea chema în judecata pe Dan Ioan Popescu pentru recuperarea contravalorii bunurilor respective, daca le-ar pierde sau pentru a cere daune.

Totodata, avocatul a aratat ca familia Popescu nu este insolvabila, ca nu a diminuat „cu nici un leu” patrimoniul pe parcursul cercetarilor Comisiei speciale din cadrul instanței supreme.

„Comisia nu avea nici un fel de îngrijorare pentru a lua aceasta masura. Nimic din ce a însemnat patrimoniul lor nu se va modifica pâna la terminarea procesului. Familia Popescu are dreptul, în raport cu statul, sa-și demonstreze nevinovația”, a declarat avocatul.

Instanța a pus în discuție și interesul statutului, respectiv al Ministerului Finanțelor Publice, care a susținut sechestrul.

Comisia speciala din cadrul instanței supreme a admis, în 16 ianuarie, cererea procurorului general al României de verificare a averii lui Dan Ioan Popescu, constatând astfel ca fostul ministru și soția lui nu pot justifica legalitatea modului în care au dobândit o serie de bunuri, în perioada 2000-2004.

Totodata, judecatorii au decis instituirea sechestrului asigurator asupra unora din cele 23 de bunuri obținute de familie în perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, respectiv opt terenuri în orașul Azuga și de un apartament în București, estimate la valoarea de peste 46 de miliarde de lei vechi.

Potrivit minutei Ordonanței nr.1 din 16 ianuarie 2006 a Comisiei Speciale de Cercetare a Averii persoanelor prevazute în articolul 21, alineatul 1 din Legea 115/1996, fostul ministru și soția lui „nu justifica, în perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, caracterul licit al unor bunuri în valoare de 46.029.123.730 ROL (lei vechi – n.r.)”.

Deputatul Dan Ioan Popescu a anunțat ca va contesta hotarârea magistraților. El a depus la instanța suprema, în 24 ianuarie, motivele de recurs împotriva hotarârii privind verificarea averii sale.

Dan Ioan Popescu, a declarat, duminica, în conferința de presa, ca publicarea pe site a ordonanței Comisiei speciale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție este contrara legislației române și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

„În opinia mea, inclusiv punerea pe site a rezoluției, a ordonanței Înaltei Curți contravine legii, articolelor 12 și 26 din Legea 115 (legea 115/1996 – n.r.). Articolul 12 spune clar ca documentele acestor dosare nu au caracter public, iar art. 26 spune ca în momentul în care se da o rezoluție de clasare, aceea se publica în Monitorul Oficial și nu spune legea ca se publica pe site.

Consider ca se încalca articolul 8 al CEDO, care consacra dreptul la viața privata, ori operațiunile financiare, conturile fac parte clar din aceasta noțiune de viața privata. De asemenea, se încalca drepturile omului, articolul 6, dreptul de a avea o judecata corecta. Este vorba de faptul ca în completul de judecata se afla un reprezentant al procurorului. Votul Comisiei se da în majoritate de voturi, iar când un vot este al procurorului, nu știu cum stam cu majoritatea”, a explicat D.I. Popescu.

El susține, pe de alta parte, ca, deși inițial a crezut ca dosarul privind averea sa este unul politic, dupa publicarea acestei ordonanțe a ajuns la concluzia ca se poate vorbi despre incompetența Curții fața de aspecte financiare și bancare.

„Mi-am dat seama, din multele lucruri confuze, din falsurile care sunt incluse în aceasta ordonanța, din contradicțiile din aceasta ordonanța, din faptul ca multe se bazeaza pe supoziții sau dezinformari din partea expertului desemnat de Curte, ca este vorba de o incompetența crasa sau de rea voința sau sa nu spun și aceea ca unii doresc ca la Bruxelles sa se poata vehicula niște nume”, a adaugat fostul ministru.

Popescu a prezentat presei documente, susținând ca acestea demonstreaza ca inadvertențele semnalate de Comisia ICCJ sunt determinate de erori ale expertului desemnat de Curte, care nu a ținut cont de toate tranzacțiile efectuate de el și de soția sa. În plus, D.I. Popescu mai spune ca a predat Comisiei situațiile anuale din perioada 2001-2004, 313 pagini de documente și doua volume de chitanțe, iar expertul Comisiei, deși inițial a declarat ca acestea nu sunt bune, dupa verificarile proprii a ajuns sa lucreze pe același set de acte.

Potrivit deputatului D. I. Popescu, concluzia instanței este „un fals bazat pe incompetența”, drept pentru care el intenționeaza ca, dupa epuizarea tuturor cailor de atac prevazute de justiția româna, sa dea statul român în judecata la CEDO.

De asemenea, el a avertizat ca a solicitat unor case de avocatura straine și organizației Transparency International România sa monitorizeze încalcarile legii și procedurilor comise în acest dosar.

„Mai mult, pentru ca au fost foarte multe încalcari ale legii, pentru ca au fost proceduri nerespectate și încalcate (…) m-am adresat, pe de o parte, societații civile din România, respectiv la Transparency International România, ca sa monitorizeze toate încalcarile legii și încalcarile procedurilor legii, așa cum m-am adresat unor case de avocați straini care sa monitorizeze tot ceea ce se întâmpla”, a precizat el.

Și soția deputatului, Elena Popescu, a repetat ca, în semn de protest fața de situația în care se afla, ar putea renunța la cetațenia româna, ea având și cetațenie italiana.

Mediafax