Mai multe grupari religioase sunt nemulțumite de Legea cultelor

Membrii unor organizații pentru apararea drepturilor omului și ai unor grupari religioase se declara nemulțumiți de forma noii Legi a cultelor, care îngreuneaza procesul de recunoaștere a statutului de cult, și intenționeaza sa declanșeze acțiuni juridice pentru reglementarea situației.

Potrivit Forum 18 News Service, citat de site-ul spcm.org, activiștii din organizațiile pentru apararea drepturilor omului și membrii câtorva comunitați religioase se declara surprinși și îngrijorați din cauza faptului ca, în 27 decembrie 2006, președintele Traian Basescu a aprobat noua și contrsversata Lege a cultelor, în condițiile în care unii dintre aceștia cerusera șefului statului sa retrimita legea pentru reanalizare în Parlament. Nemulțumiți de prevederile Legii, activiștii și membrii comunitaților religioase respective intenționeaza sa propuna trimiterea Legii cultelor la Curtea Constituționala și, probabil, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Pastorul adventist Adrian Bocaneanu s-a declarat îngrijorat în legatura cu prevederile privind „defaimarea religioasa” și a „ofensei publice aduse simbolurilor religioase”, argumentând ca „esența libertații religioase este sa poți sa îți exprimi liber credința și parerile, și sa poți compara credința ta religioasa cu cea a altora”.

Bocaneanu a subliniat ca felul în care legea va fi implementata este crucial.

„Daca legea este interpretata astfel încât sa reduca la tacere alte religii, iar acest lucru sa devina un model, aceasta situație constituie un pericol. În prezent, acest lucru nu pare probabil”, a adaugat Bocaneanu.

Martorii lui Iehova, cult care a fost recunoscut în România în 1990 și care a fost de mai multe ori în pericolul de a fi scos în afara legii, susține ca are 83.000 de adepți, oreganizați în 540 de congregații din întreaga Românie, care se opun cu fermitate legii. „Numai timpul va arata daca impunerea acestei legi este sau nu împotriva drepturilor Martorilor lui Iehova”, a declarat Florin Manoliu.

„Legea este foarte restrictiva. Nu este destinata susținerii întregii societați, ci numai ajutorarii câtorva comunitați religioase”, a declarat superintendentul general al Uniunii Bisericilor Penticostale din România.

Unul din membrii Adunarii Naționale Spirituale Baha’i, Wargha Enayati, considera ca legea este „în totalitate nedreapta”. „Speram ca problemele noastre, cum ar fi cea a recunoașterii calitații de cult a religiei noastre, sa se rezolve, dar, din nefericire, nu a fost cazul”, a declarat Wargha Enayati. Potrivit reprezentanților Baha’i, adoptartea unei asemenea legi era de așteptat în condițiile în care Biserica Ortodoxa a exercitat presiuni puternice pentru adoptarea legii.

Episcopul Bisericii luteranilor vorbitori de limba germana, Christoph Klein, a declarat ca „este încântat” ca noua lege a fost în cele din urma adoptata, dupa 16 ani de discuții. El a subliniat faptul ca legea a fost susținuta de toate cultele recunoscute în România, mai puțin de Biserica Greco-Catolica.

Uniunea Baptista – una din cele 18 religii recunoscute – a fost unul din criticii cei mai înverșunați ai legii și sunt deciși sa lupte în continuare pentru îmbunatațirea acesteia. „Susțin ideea continuarii demersurilor la Curtea Constituționala și la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Va consuma ceva timp și resurse, dar sunt sigur ca acesta bariera va fi înlaturata”, a precizat președintele Uniunii, Paul Negruț.

Reprezentanții Forum 18 au susținut ca nu au reușit sa îi contacteze pe reprezentanții Bisericii Romano-Catolice, ai reformaților ungari, a musulmanilor și a evreilor din România, iar episcopul Bisericii Unitariene, Arpad Szabo, a refuzat sa raspunda întrebarilor.

Adunarile lui Dumnezeu și Baha’i sunt nemulțumițe ca, în viitor, noile comunitați vor trebui sa aștepte 12 ani și sa aiba 0,1 la suta din populația României (adica peste 22.000 de adepți din țara), pentru a putea fi recunoscute drept cult.

„Daca citești printre rânduri este foarte clar ca intenția este sa faca imposibilar ecunoașterea statutului de culte pentru alte comunitați religioase, nerecunoscute înca de stat”, a declarat Ceuta. El a adaugat ca, organizația sa, având doar câteva mii de adepți, adunați 128 de congregații, nu îndeplinește condițiile pentru obținerea statutului de cult.

Enayati susține ca prevederile legii nu se aplica cultelor deja recunoscute, deși câteva dintre acestea nu ar îndeplini standardele impuse de noua lege. „Avem peste 7.000 de adepți și o istorie de peste 80 de ani în România. Suntem o comunitate religioasa cu propria Carte sfânta și suntem cea mai raspândita religie dupa creștinism. Nu suntem o ramura a vreunei alte religii și acest lucru trebuie subliniat”, a spus Enayati.

Totodata, Baha’i se plâng ca este imposibil membrilor sai sa raspunda invitațiilor venite din partea profesorilor de a vorbi cu elevii din școli despre credința lor. „Profesorii ne cer de multe ori pe an sa mergem în școli, însa directorii se opun unor astfel de acțiuni, chiar și când este vorba de jumatate de ora de discuții despre credința noastra”, a declarat Enayati. El a menționat și problemele minoritaților religioase, care nu gasesc locuri de veci pentru membrii decedați, în condițiile în care majoritatea cimitirelor din România sunt controlate de Biserica Ortodoxa, reprezentanții acesteia refuzând de multe ori înhumarea celor de alte credințe și insista ca astfel de înmormântari sa fie conduse dupa ritul ortodox.

Pastorul Ceuta s-a delarat îngrijorat și de faptul ca legea interzice recunoașterea comunitaților religioase care au nume asemanatoare cu cele deja recunoscute. „Sunt mai bine de 40 de nume diferite acordate gruparilor penticostale, dar numai una dintre ele este recunoscuta oficial. Asta înseamna ca alte grupuri penticostale nu vor fi niciodata recunoscute”, a explicat Ceuta.

Un menbru al Cemtrului de Resurse Juridice, Iustina Ionescu, a susținut ca o mai multe organizații pentru protecția drepturilor omului intenționeaza sa inițieze o acțiune la Curtea Constituționala pentru a dezbate unele dintre cele mai restrictive prevederi ale noii Legi a cultelor.

Legea privind libertatea religioasa și regimul general al cultelor a fost adoptata, pe articole, de Plenul Camerei Deputaților pe 13 decembrie 2006, iar președintele Basescu a promulgat-o pe 27 decembrie.

Mediafax