Nivelul glicemiei și efectul sau asupra greutații corporale

În ultimele decenii, odata cu creșterea tot mai rapida a numarului persoanelor supraponderale și obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor creșterii în greutate. Rezultatele unora dintre aceste cercetari au evidențiat faptul ca multe dintre lucrurile care ne fac placere, cum ar fi dulciurile, au o contribuție majora în formarea dezechilibrelor care provoaca obezitatea.

Un indicator foarte important de luat în considerare atunci când se stabilesc starea de sanatate a unei persoane și predispoziția acesteia pentru îngrașare este glicemia. În procesul de digestie, organismul transforma carbohidrații în glucoza, zaharul fiind principala sa componenta. Glucoza circula prin sânge și este cea mai importanta sursa de energie din trupul uman. Nivelul zaharului din sânge constituie glicemia, aceasta având efecte atât asupra senzației de foame, cât și asupra energiei din organism. În funcție de acest nivel energetic, glicemia determina soarta grasimilor din organism: daca vor fi arse, sau vor fi depozitate, aparând astfel riscul de obezitate.

Glucoza ajunge ca sursa de energie la celule prin intermediul insulinei produse de pancreas. În funcție de mâncarea consumata, cantitatea de glucoza produsa prin descompunerea carbohidraților difera. De exemplu, daca mâncam produse de panificație rezultate din cereale rafinate, care sunt lipsite de fibre, acestea sunt prelucrate rapid de organism, rezultând o cantitate mare de glucoza, care trece în circuitul sanguin pentru a fi transportata la celule. Pancreasul va face eforturi tot mai mari sa produca insulina necesara neutralizarii glucozei. Excesul de insulina rezultat, constituie un semnal pentru organism ca în interiorul sau exista deja o cantitate mare de energie disponibila, iar lipidele (grasimea) nu mai trebuie consumate, ci se pot depozita. Dar nu acest depozit de grasime este cel care duce la creșterea în greutate, deoarece grasimi se vor depozita mereu, indiferent ce mâncam. Relevant este faptul ca excesul secreției de insulina este urmat de o insuficiența a acestui hormon! Aceasta induce o stare de oboseala, foame și dorința de a mânca din ce în ce mai mult, în special alimente dulci. Cedând acestei tentații pentru dulciuri, oamenii nu înmagazineaza în corp vitamine, fibre, minerale sau antitoxidanți, ci doar se îngrașa.

Soluția opririi acestui cerc vicios este limitarea consumului de zahar. Pentru a reuși acest lucru, este foarte important sa cunoaștem care sunt alimentele în care se gasesc cele mai mari cantitați de zahar, indiferent de forma sub care se prezinta acesta, și sa limitam consumul acestora. În afara de zahar ca aliment propriu-zis, mai exista și alte substanțe zaharoase pe care oamenii le ingereaza atunci când consuma anumite alimente: dextoza (zaharul strugurilor), fructoza (zaharul din fructe), lactoza (zaharul din lapte ), sau amidonul (aflat în cantitate mare în faina și cartofi). De asemenea, bauturile consumate în mod frecvent în timpul activitaților cotidiene, cum ar fi ceaiul, cafeaua, racoritoarele, conțin cantitați însemnate de zahar și trebuie sa le fie acordata o atenție deosebita.

O persoana hotarâta sa slabeasca va fi de multe ori tentata sa sara peste mese, gândindu-se ca, reducând consumul de alimente, va avea șanse mai mici de a se îngrașa. De fapt, atunci când este înfometat în acest mod, organismul își va încetini metabolismul pentru a conserva energia. Pierderea ponderala se face, în aceasta situație, prin deshidratare, iar depozitul de grasime nu este afectat.

Din punctul de vedere al glicemiei, cea mai eficienta metoda de slabire este menținerea acestui indicator la o valoare constanta. În acest sens, nu trebuie sa se renunțe la nici o masa principala (mai ales la micul dejun), iar între mesele pricipale este bine sa se consume gustari pe baza de fructe și legume proaspete.