Top 10 obiecte mai vechi decât crezi

Cu toate acestea, oricât ar părea de surprinzător, multe dintre aceste „invenții moderne” au fost inventate și folosite încă din antichitate.

10. Protezele

Protezele reprezintă o speranță pentru mulți oameni de pe pământ care suferă de dizabilități. Cu ajutorul membrelor protetice, persoanele care au suferit amputații pot recăpăta funcționalitatea normală a membrelor.

Dar nu lăsați complexitatea lor aparentă să vă înșele asupra datei apariției lor – ele au fost inventate cu mult înainte de nașterea lui Isus!

Cea mai veche structură de material rigid care putea susține oase rupte descoperită de arheologi datează din perioada celei de-a cincea dinastii egiptene (2750-2625 î.e.n.). O altă mărturie în acest sens este descoperirea în Capri (Italia) a unei proteze făcute din lemn și cupru, datată de arheologi ca având aproxinativ 2.400 de ani vechime.

Bineînțeles că protezele antice nu erau nici pe departe la fel de bune și eficiente ca cele moderne, dar își „făceau treaba”. Introducerea protezelor moderne a început după ce chirurgul francez Ambroise Pare a introdus amputarea ca tehnică medicală.

9. Prezervativele

Prezervativele permit oamenilor să facă sex fără teama bolilor cu transmitere sexuală (BTS) sau a unei sarcini nedorite. Deși unele comunități, cum ar fi Biserica Catolică, sunt împotriva folosirii lor, este de netăgăduit că mii (sau poate milioane, cine știe) de vieți au fost salvate.

Chiar dacă folosirea prezervativelor a explodat în anii ’80, când lume a devenit conștientă de pericolul HIV/SIDA, ele erau cunoscute și folosite încă din antichitate, fiind găsite unele datate din anul 1000 î.e.n.. Acestea, spre deosebire de materialele folosite azi (latex, poliuretan) erau făcute din piele, hârtie de mătase impregnată cu uleiuri sau din coarnele tubulare subțiri ale unor animale. O altă diferență era că ele se foloseau până la distrugere.

Mai aproape de timpurile noastre, în secolul XV, medicul italian Gabrielle Fallopious a sugerat folosirea prezervativului, făcut pe atunci din pânză, pentru protecția împotriva sifilisului.

8. Toaletele

V-ați putea imagina o lume fără toalete? Haos, război, moarte și, mai presus de toate, unde mai citești o carte sau butonezi tableta! Concluzia este că toaletele ne-au făcut viața mai sănătoasă, mai comodă și mai civilizată.

Toaletele moderne au fost introduse pentru prima dată publicului în 1800. Thomas Crapper este creditat pentru inventarea toaletei cu bazin de apă, ​însă acest lucru este fals. Adevăratul inventator al toaletelor moderne este finul reginei Elisabeta I, Sir John Harrington, care le-a creat în 1586, ele fiind folosite numai în locuințele regale. Este meritul lui Crapper de a fi introdus toaleta modernă publicului larg, ceea ce a creat confuzia.

Experții au descoperit dovezi că toaletele erau folosite încă din anul 3000 î.e.n., iar unele civilizații, precum Harappan din India aveau chiar toalete în case.

7. Hârtia ihienică

Dacă tot am amintit de toalete, nicio baie modernă nu este completă fără un lucru esențial – hârtia igienică. Acest obiect simplu, dar esențial, a fost introdus în Statele Unite și Anglia în anii 1800, dar a devenit cu adevărat popular în anii 1900, când toaletele de interior au început să fie folosite pe scară largă.

În ceea ce-i privește pe strămoșii noștri, aceștia foloseau pe post de hârtie igienică orice era convenabil: talaș, nisip, frunze, iarbă de mare, mușchi, fân, ferigi, scoici, coji de mere, lână, cânepă, dantelă și chiar… pietre.

O mențiune specială pentru chinezi: aceștia au îceput să folosească hârtia igienică sin secolul Vi, chiar dacă la început doar la curtea imperială. Totuși, ea a fost adoptată repede de restul populației, astfel că, în secolul XIV, numai negustorii din provincia Zheijiang  vindeau 10 milioane de pachete de hârtie igienică pe an.

6. Bateriile

Inventatorul bateriei moderne este Alessandro Volta. În 1800, Volta a reușit să construiască prima pilă voltaică folosind plăci de cupru și zinc.

Dar pila lui Volta nu a fost prima baterie din lume. Parții, o populație ce locuia în jurul anului 250 î.e.n. pe teritoriu actualului Irak, sunt considerați primii inventatori ai bateriei. Bateria construită de ei consta în doi electrozi, de fier și de cupru, scufundați în oțetul aflat într-un vas de lut. Chiar dacă nu se compară la performanțe cu cea a lui Volta, bateria parților funcționa.

5. Cromarea

Cromarea, sau placarea cu crom, este folosită pendtru a face o suptrafață mai dură și mai rigidă, pentru a crește rezistența la coroziune dar și pentru a ușura curățarea și întreținerea. Tehnologia este relativ nouă, existând două patente, unul german din 1924 și unul american din 1926.

Totuși, în 1974, când au descoperit mormântul lui Qin Shi Huang Di în Shaanxi, China, cercetătorii au descoperit că nu este o tehnologie „de ultimă oră”, chinezii folosind-o de acum 2000 de ani.

Pe lângă cea mai mare colecție de statui din teracotă, în mormânt se găseau o mulțime de arme, printre care arbalete, sulițe, topoare de luptă. ei bine, toate suprafețele metalice din mormânt erau cromate!

4. Bomboanele mentolate și pasta de dinți

Ideea că produsele de igienă orală sunt relativ noi, pentru că însăși igiena orală nu era luată prea în serios până acum câteva sute de ani este complet greșită. 

Egiptenii, mai ales, aveau mare grijă de dantura lor, în principal datorită diverselor boli de care sufereau. Pritre altele, pentru a elimina mirosul urât al gurii, egiptenii au inventat bomboanele mentolate. Acestea erau făcute dein snirnă, tămâie și scorțișoară fierte în miere și modelate apoi sub formă de bile.

Când au realizat că doar mirosul plăcut al gurii nu rezolvă problemele, tot ei au inventat pasta de dinți. Rețeta (copite de bou, piatră ponce, cenușă și coji de ouă arse) ne arată că nu avea un gust prea plăcut, dar, în schimb, funcționa.

3. Chirurgia plastică

În zilele noastre, scopul principal al operațiilor estetice este înfrumusețarea sau îndepărtarea semnelor îmbătrânirii.

Acum 3000 de ani, doctorii hinduși efectuau astfel de operații delicate, însă cu un scop total diferit. În cultura indiană, nasul este un simbol al mândriei. Se întâmpla destul de des ca războinicii să-și deterioreze acest sensibil organ sau î multe cazuri, acesta sa fie mutilat în mod intenționat (pedeapsa pentru adulter). În acele momente intrau în acțiune „plasticienii”, care reconstruiau nasul deteriorat. Pe lângă nasuri, medicii hinduși mai operau cu succes lobii urechilor.

2. Automate pentru vânzarea produselor

În magazine, pe holurile instituțiilor, pe stradă, aproape că nu există un loc unde să nu existe „automate”. De la bauturi răcoaritoare și sandvișuri până la țigări și bilete de loterie sau cartele telefonice, ele dau orice celui care introduce suma respectivă în aparat.

Cu toate acestea, acest aparat nu este deloc modern, având o vechime de mii de ani.

Heron din Alexandria, un profesor și inventator grec care a trăit în tre anii 10 și 70 e.n., a inventat automatul pentru vânzare ca un mijloc de a distribui, contra cost, apă sfințită. Asta pentru că (la fel ca în zilele noaste?!) credincioșii luau mai multă apă sfințită decât plăteau.

Aparatul era proiectat simplu dar eficient, el aliberând o anumită cantitate de apă.

1. Dildo-urile

Chiar dacă nu sunt indispensabile, la fel ca toaletele sau bateriile, dildo-urile oferă totuși distracție și plăcere atât cuplurilor cât și persoanelor singure. Mai mult, prezența lor pe prima poziție a topului este dată de faptul că au o vechime cu mult mai mare decât a oricărui alt obiect prezentat până acum.

Cel mai vechi dildo cunoscut până acum a fost descoperit în 2005 în Germania. Având 20 de centimetri lungime și trei centimetri grosime, a fost datat ca având o vechime de 28.000 de ani.

În 2010, un alt dildo a fost descoperit în Suedia. Pe lângă faptul că era mai „tinerel”, beavând decât 6-8.000 de ani, și dimensiunile erau descurajante: 10,5 centimetri lungime și doi centimetri diametru.

Ce nu au putut spune specialiștii este cine „beneficia” de serviciile acestei scule: bărbații, femeile sau ambele sexe. Este o întrebare la care trebuie să vă răspundeți singuri, după ce vă puneți imaginația la lucru.