WSJE: Nicholson a folosit arma aderarii în problema adopțiilor

Un articol din Wall Street Journal Europe referitor la faptul ca baroana Emma Nicholson ar fi facut presiuni asupra Guvernului român pentru suspendarea adopțiilor internaționale condiționînd cu aderarea țarii la UE a provocat reacția foștilor guvernanți, care susțin ca nu a existat o asemenea condiție.

Potrivit articolului publicat în Wall Street Journal Europe, baroana Emma Nicholson – fost raportor pentru România al Parlamentului European – a dus un razboi „de una singura” pentru ca România sa suspende adopțiile internaționale, folosind drept „arma nucleara” aderarea țarii la UE.

Articolul a aparut în ediția de la sfîrșitul saptamînii trecute a Wall Street Journal Europe și este scris de Diane Kunz și Diane Reese, co-directori ai Centrului pentru Politici de Adopție, cu sediul la New York.

Articolul apare în contextul în care baroana Nicholson – raportor pentru România al Parlamentului European, pîna în septembrie 2004 – s-a aflat, la sfîrșitul saptamînii trecute, într-o vizita în România, ea afirmînd, în timpul vizitei, ca a fost monitorizata de serviciile secrete românești pentru criticile la adresa foștilor guvernanți.

Potrivit sursei citate, Nicholson „a dus de una singura un razboi împotriva adopțiilor internaționale”, folosind ca „arma nucleara” dorința României de a adera la Uniunea Europeana. Autorii articolului susțin ca baroana Nicholson este convinsa ca adopțiile internaționale sînt o forma de acoperire a traficului de copii și ca aceasta metoda de protecție este sub demnitatea statelor membre UE.

„Ea trebuie totuși sa demonstreze acuzațiile, ceea ce nu o împiedica totuși sa-și continue învinuirile incendiare”, susține sursa citata.

Autorii articolului afirma ca, în 2001, baroana Nicholson a facut presiuni asupra Guvernului României pentru instituirea unui moratoriu asupra tuturor adopțiilor internaționale. „Justificarea ei a fost ca UNICEF a susținut o astfel de interdicție pentru ca adopțiile internaționale nu sînt o alternativa preferata, prin prevederile Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Copiilor”, afirma sursa citata.

În 2004, UNICEF și-a clarificat poziția asupra adopțiilor internaționale, precizînd ca aceasta metoda de ocrotire este de preferat instituționalizarii, adauga Wall Street Journal Europe.

În urma acestei reacții, baroana Nicholson și-a continua criticile, afirmînd ca România a facut „prea multe excepții” de la moratoriul impus asupra adopțiilor internaționale. Ea arata ca aderarea acestei țari la UE este pusa în dificultate și ca opoziția sa fața de adopțiile internaționale este motivata, printre altele, de sistemul judiciar corupt din România, se arata în același articol.

Wall Street Journal Europe mai amintește ca, în timp ce administrația Bush a intervenit – la nivel public, dar și privat – pentru continuarea adopțiilor internaționale din România, „nu ai ce sa oferi României în schimbul binecuvîntarii de a fi membru UE, statut dupa care tînjește în mod evident”.

Fostul premier Adrian Nastase considera, însa, ca baroneasa Emma Nicholson a avut un rol pozitiv în abordarea problemei adopțiilor copiilor din România și ca era fireasca limitarea adopțiilor internaționale în favoarea celor naționale.

„Chiar daca au fost multe discuții în acest domeniu, cred ca baroneasa Emma Nicholson a avut un rol pozitiv și consider ca ieșirea din haosul de dinainte de alegerile din 2000, cu adopțiile internaționale de tot felul și fara nici un fel de control, s-a facut pe baza unui rol pozitiv al baronesei și al Comisiei Europene”, a declarat, luni, Adrian Nastase, raspunzînd unei întrebari legate de articolul din Wall Street Journal Europe.

Nastase a precizat ca România are acum legi adoptate de Parlament, care limiteaza adopțiile internaționale în favoarea adopțiilor naționale și ca aceasta era „o evoluție fireasca”.

Fostul secretar de stat Gabriela Coman – care a condus Autoritatea Naționala pentru Protecția Copilului și Adopție în perioada 2000-2004 – considera ca deciziile luate de Guvern în privința adopțiilor au avut o motivație cît se poate de clara.

„Opinia mea este ca nu a fost nimic impus, ci a fost vorba despre o decizie a Guvernului, susținuta nu doar de baroana Emma Nicholson, ci și de Comisia Europeana, prin grupul de experți care a ajutat autoritațile române la pregatirea pachetului legislativ referitor la drepturile copilului și la adopții”, a declarat Gabriela Coman, luni, 7 februarie, agenției MEDIAFAX.

Secretarul de stat Theodora Bertzi, șeful Oficiului Român pentru Adopții (instituție aparuta la 1 ianuarie 2005, conform noilor legi în domeniu), afirma ca „cel mai important lucru în momentul de fața este ca România are o lege care reglementeaza regimul juridic al adopției și care raspunde cerințelor europene în domeniu”.

Bertzi a amintit ca protecția copilului a fost unul din criteriile politice de aderare la UE și ca România a fost permanent monitorizata de experții europeni, din acest punct de vedere.

Mediafax