Codex Gigas: Biblia diavolului

Apropo.ro / 16.03.2009, 00:00
Codex Gigas: Biblia diavolului
Cel mai mare manuscris medieval din lume, Codex Gigas, considerat în trecut “cea de-a opta minune a lumii”, include o combinaţie de texte nemaiîntîlnită, iar o echipă de cercetători are misiunea fără precedent de a-i descoperi secretele.

Creată la începutul secolului al XIII-lea într-o mănăstire benedictină din Podlazice, cartea are dimensiuni impresionante, cu o lungime de 92 cm, o lăţime de 50 cm şi grosimea de 22 cm. Coperţile groase din lemn sînt îmbrăcate în piele şi acoperite cu or­na­mente de metal, iar pentru cele 320 de foi de per­gament s-a folosit pielea a 160 de animale. Cîntărind aproape 75 kg, nu e de mirare că e nevoie de doi oameni pentru a o muta dintr-un loc în altul.

Cît priveşte conţinutul, pe lîngă textul integral în limba latină al Bibliei, Codex Gigas mai adăposteşte fapte istorice, manuale de botanică, leacuri pentru boli grave, lecţii de spiritualitate, reţete medicale pentru diverse afecţiuni, incantaţii şi chiar soluţii pentru probleme de genul cum să dai de urma unui hoţ. Codex-ul a fost supranumit “Biblia diavolului” deoarece este singura Biblie care include un portret imens al Satanei, ju­mătate om jumătate bestie, cu gheare, copite despicate şi o limbă uriaşă.

Conform legendei, cartea a fost scrisă de un călugăr condamnat, pentru că a păcătuit grav, să fie zidit de viu. Pentru a-şi salva viaţa, acesta a jurat episcopului că va crea cea mai frumoasă carte pe care a vă­zut-o lumea, care va conţine Biblia dar şi toate cu­noştinţele dobîndite de om pînă la acea vreme – şi o va fa­ce într-o singură noapte. Pentru a-şi duce la în­deplinire misiunea imposibilă, călugărul şi-ar fi vîndut sufletul diavolului.

Studii recente susţin teoria conform căreia cartea a avut un singur scrib – posibil un călugăr pe nume Hermann inclusus, care a ales o viaţă solitară în urma încălcării unei reguli a ordinului din care făcea parte. Acesta a folosit un singur tip de cerneală şi, în realitate, a avut nevoie de 25-30 de ani pentru a-şi finaliza opera. Manuscrisul este adăpostit acum de Biblioteca Naţională din Stockholm, dar în 2007, după 359 de ani, s-a întors acasă, în Praga, în cadrul unei expoziţii.

Documentar – Miercuri, 21.00, National Geographic