Luana Ibacka – Goana după cadouri a rămas… fără secrete!

– Unde vei petrece Crăciunul anul acesta?

De 11 ani petrec doar acasă Crăciunul. Ştiu, sună a refren de hit, dar atât Inoke, cât şi eu credem din tot sufletul că Moş Crăciun există. Şi, întrucât el ştie din scrisorile noastre ce dorim, unde locuim şi cât de consecvente suntem în decorarea casei şi a bradului, nu putem lipsi vreodată de aici. Spiritul Crăciunului, în mintea noastră, este doar acasă. Goana după cadouri, mâncare, vizite, ar deveni prea intensă dacă ar fi dublată de efortul de a mai pleca pe undeva. Bagaje, trafic iar… NU! 

– Mai ai de cumpărat cadouri pentru cei dragi?

Ce ziceam? Pare că ne goneşte cineva, dar eu nu percep partea negativă a cuvântului. Mă grăbesc şi eu oarecum, să adun lucruri şi să am de toate, dar îmi este atât de drag să ofer bucurii celor pe care îi iubesc, încât accept doar faptul că merg de colo-colo să cheltui pentru frumoase cadouri. Între timp am aflat cum să „păcălesc” capcanele de trafic şi ore de vârf în magazine şi nu mă prinzi vreodată în trafic atunci când e toată lumea pe străzi. Mai bine stau unde mă aflu până trece ora 20.00 şi shopping fac foarte devreme dimineaţa. Şi mai deloc în weekend-uri… Oricum, în decembrie Magic FM îmi oferă variante calde la radio şi dacă sunt captivă în propriul autoturism, fredonez din clasicii lui Moş Crăciun.

– Ce vrei să-ţi aducă Moş Crăciun?

I-am cerut Moşului un decor de studio nou nouţ! Emisiunea “Cunoaşte, Visează, Iubeşte!” se transformă în “Luana Show”, ceea ce presupune o schimbare de imagine chiar la locul de muncă. Drept urmare, renii îmi vor aduce, într-o sanie mare, panouri colorate şi luminiţe cursive ce vor rămâne tot anul 2014. Apoi, i-am cerut un sac mare de iubire, fără găuri pe undeva. Nu vreau să pierd nicio picătură din emoţiile iubirii, pentru că eu fără dragoste nu pot trăi.

– Care este cea mai dragă amintirea a ta din copilărie legată de Crăciun?

Serbările de la şcoală şi ultimele clipiri de somn, înainte de a închide ochii în seara de Ajun. Am ştiut şi ştiu şi acum că în seara sfântă, o entitate veselă şi plină de mister, vine la copii şi le îndeplineşte dorinţele. Aproape de fiecare dată, am văzut-o, ca pe un spiriduş, inainte să adorm. Nu m-a dezamăgit niciodată această credinţă, pe care mi-o amintesc de pe la 7 ani…

– De la ce tradiţii nu te abaţi în niciun an?

Am răbdare să nu fac bradul până în săptămâna Crăciunului şi să nu plec departe de casă. Să gătim friptură şi să ardem artificii în spatele blocului. Să îi cântăm lui Moş Crăciun colinde, tare-tare să ne audă şi să purtăm ceva roşu, să fim din familia lui… În rest, cozonaci şi vin fiert cu scorţişoară. 

– Şi cum va arăta meniul de Crăciun?

Pradaoxal, cel mai mult aştept salata de boeuf, pentru că e aperitivul nostru favorit. Apoi, primim de la ţară sorici şi jumări. Desigur, „comitem” şi o mare friptură la cuptor, ca toţi românii. Sarmalele le face mama şi ne ţin o săptămână.