Rareş Năstase te provoacă să fii Inspectorul Vacanţă!

– Ce detalii ne poţi da despre noua campanie a Ştirilor PRO TV?

Mesajul campaniei este simplu – oricine poate fi în vara aceasta „Inspectorul Vacanţă”. Vrem ca turistul roman să înţeleagă că poate lua atitudine, ne poate semnala probleme, dacă vrea să găsească servicii de calitate în hotelurile de la munte şi de la mare, dacă spera ca legea bunului simţ va fi respectată la orice restaurant sau pe orice terasă. Trebuie să dispară ofertele care au la pachet celebra zicala ”merge şi aşa” cu care ne întâmpină an de an unii hotelieri. Prin toate reportajele difuzate la Ştirile PRO TV, „Inspectorul Vacanţă” îşi propune să îi înveţe pe romani să ceară calitate pentru serviciile turistice pe care le plătesc.

– Cum ai caracteriza turismul românesc, la ora actuală?

Am senzaţia că per ansamblu hotelierii nu se bazează decât în puţine cazuri pe fidelizarea clientului. Pare că celebra invitaţie ”Va mai aşteptăm şi data viitoare” lipseşte cu desăvârşire la multe dintre unităţile de cazare. Faptul că patronii şi managerii de hotel sau restaurante ştiu că au oricum clienţi nu îi determină să ofere condiţii şi calitate. Problema e că aştepţi un an să mergi două săptămâni în concediu, faci economii şi eforturi ca timp de un sejur la mare sau la munte să te simţi bine, dar nu primeşti asta. Toţi ne dorim ca pe banii noştri să fim „răsfăţaţi” de cei pe care îi plătim. În schimb, de multe ori, te enervezi, eşti frustrat, furios, dar…(şi aici e problerma turistului roman), în final te complaci pentru că ai senzaţia că-i o bătălie pe care o pierzi. Am auzit mulţi turişti care spuneau „bine că n-a fost mai rău, o rudă a păţit-o mult mai urât”…

– Unde aume ai întâlnit cele mai grave situaţii?

Avem hoteluri care dezamăgesc şi la mare, în special în staţiunile din zona de sud, dar şi prin ţară, în staţiunile moştenite din perioada comunistă. Sunt multe unităţi de cazare unde în ultimii 15 ani s-a investit foarte puţin, sau chiar deloc.

– În general, cum te primesc administratorii de hotel?

Încă de la recepţie îţi dai seama dacă cel sau cei care deţin hotelul fac turism sau doar se prefac. Acolo unde găseşti patroni care se implică personal în management, simţi că gazdele sunt mai atente la pretenţiile tale. Acolo unde vorbim de lanţuri de hoteluri fără investiţii, de unităţi de cazare cumpărate mai mult pentru specula imobiliară decât pentru turism, nu simţi că cei care te primesc vor să mai vii şi altă dată. Sunt multe hoteluri unde prestatorii de servicii nu se tem de reclamaţii, de clienţi, de autorităţi. Dacă pomeneşti de “clientul nostru, stăpânul nostru” poate te trezeşti cu ciorba în cap sau dat afară.

– De când aţi început campania, câte sesizări aţi primit de la telespectatori?

Campania a început de curând, dar sunt deja zeci de sesizări. Multe dintre ele vizează aceleaşi hoteluri, sau aceleaşi staţiuni.

– Care a fost cea mai frumoasă vacanţă a ta de până acum? Dar cea mai neplăcută?

Vacanţele preferate sunt cele făcute în străinătate, unde nu sunt locuri mai frumoase ca la noi, dar calitatea serviciilor e mult peste ce am găsit în România. Am însă şi amintiri plăcute din vacanţele făcute în ţară, îmi aleg în general  hoteluri mici sau pensiuni cochete, cu program şi locuri de joacă pentru copii, cu multe referinţe pozitive. Sunt şi la mare şi la munte hoteluri unde mă întorc oricând cu plăcere. De obicei mă informez foarte bine, aşa că nu am avut multe surprize neplăcute. Aş menţiona un hotel din Neptun, unde prin 2006, am schimbat vreo 3 camere pentru că toate aveau gândaci. Am revăzut acum hotelul şi este neschimbat la interior, doar i-a fost revopsita faţadă. Iar în deplasările făcute în interes de serviciu, mi s-a întâmplat să găsesc multe hoteluri cu lenjerie murdară, cu camere şi săli de restaurant cu aspect neplăcut.

– Care crezi tu că este soluţia pentru situaţia din turismul românesc?

Totul pleacă de la noi, turiştii, pentru că noi finanţam turismul cu servicii de slabă calitate, noi menţinem şi permitem dezinteresul hotelierilor pentru investiţii.

Vom avea un turism de calitate în România când patronii vor conştientiza şi vor simţi cu adevărat că fără servicii bune îşi îngroapă afacerea. Când nu vom mai accepta cu uşurinţă preţuri mari pentru servicii proaste, când turiştii nu se vor mai complace să apeleze la localuri neautorizate, când nu vor mai fi acceptaţi angajaţi needucaţi şi cu probleme de comportament. Când clienţii vor semnala mâncarea proastă, expirata, camerele de hotel jerpelite, plajele murdare şi scumpe, bucătăriile cu gândaci. Când vom sesiza diferenţele mari între promisiunea de la agenţie, promisiunea din broşura şi ceea ce există la faţa locului. Până când nu vom refuza serviciile proaste doar pentru că sunt ieftine şi că se poate şi mai rău, hotelierii nu vor fi determinaţi să facă un turism corect faţă de clienţi.

Cătălina Matei