Saracii din Est fumeaza mai mult ca bogații din Vest

Taxele ridicate și limitarea publicitații la produsele din tutun au ajutat la reducerea fumatului în țarile din vestul Europei, dar în fostul bloc comunist din ce în ce mai mulți oameni fumeaza mai mult ca niciodata, se arata într-un raport al Organizației pentru sanatate a Națiunilor Unite, preluat de BBC.

În acest raport, prezentat la o importanta conferința din Varșovia, Organizația Mondiala a Sanatații (OMS) a anunțat ca 38% din barbații și 23% din femeile din Europa sunt fumatori.

În același timp, în statele mai sarace din Europa Centrala și de Est rata fumatorilor de sex masculin depașește 50%, cu mult mai mult decât în restul Europei. Directorul general al OMS, Gro Harlem Brundtland, a spus ca directivele Uniunii Europene privind marketingul și impozitarea au dus la scaderea numarului de fumatori în mai multe state occidentale, în special în Italia și Danemarca.

Creșterea interesului pentru sanatatea publica în statele vestice, alaturi de promovarea exercițiilor sportive au avut, de asemenea, o contribuție semnificativa la reducerea fumatului.

„Statele est-europene sunt însa mult în urma”, a spus Brundtland. Campaniile publicitare agresive efectuate de producatorii de tutun dupa prabușirea comunismului, combinate cu greutațile aduse de tranziția la economia de piața au condus la o majorare generala a numarului de fumatori în aceasta regiune.

Ponderea femeilor fumatoare din Albania, unul dintre cele mai sarace state europene, s-a dublat în ultimii șapte ani. Nici Ungaria, care are o situație economica mult mai buna, fiind unul dintre primii candidați la accesul în UE, nu sta prea bine la capitolul fumat, mai mult de jumatate din barbați fiind fumatori. Astfel, proporția persoanelor de sex masculin care fumeaza a crescut de la 44% la 53%.

În conferința de la Varșovia, comisarul Uniunii Europene a atacat parerea generala ca adulții ar trebui sa fie lasați sa decida daca vor sa fumeze sau nu. „Aceasta nu este o simpla chestiune de alegere facuta de consumatori”, a spus el. „Știm prea bine cum funcționeaza în realitate decizia de consum a dependentului”.

Comisia Europeana va propune noi reglementari pâna în 2005, în care va preciza ce ingrediente sunt permise în compoziția țigaretelor, în speranța de a elimina substanțele care fac gustul acestora mai placut, a adaugat Byrne.

De asemenea, oficialii europeni planuiesc o campanie mediatica anti-tabac, orientata în special asupra tinerilor, al carei obiectiv primordial este convingerea acestora ca fumatul nu este „cool”.

OMS a mai spus ca, pe lânga interzicerea campaniilor publicitare, încearca stabilirea unor taxe și mai mari asupra produselor din tutun, afirmând ca „aceasta este cea mai eficienta componenta a unei politici solide de control a fumatului”.

Cu toate acestea, criticii acestei modalitați de constrângere afirma ca taxele pe tutun sunt, de fapt, impozite asupra saraciei, deoarece fumatul este mult mai des întâlnit în clasele sociale sarace.

Aceștia subliniaza ca obișnuitele majorari ale accizelor pe tutun din Marea Britanie, unde prețurile țigaretelor sunt printre cele mai mari din Europa, au facut prea puțin pentru a reduce numarul de fumatori în ultimii ani.

Conferința de la Varșovia s-a încheiat cu o declarație care exprima sprijinul acordat OMS în încercarea acestora de a determina statele lumii sa semneze un tratat internațional anti-tutun în 2003.

În „Declarația de la Varșovia pentru o Europa Fara Tutun” se evidențiaza înca o data promisiunea membrilor europeni ai OMS de a utiliza interdicțiile publicitare și taxele ridicate pentru a combate fumatul.

Înca de anul trecut, cei mai mari trei producatori mondiali de tutun au anunțat ca intenționeaza sa-și limiteze activitațile de marketing înainte ca OMS sa restricționeze publicitatea la produsele de tutun.

Consorțiul american Philip Morris, British American Tobacco și Japan Tobacco International s-au înțeles sa renunțe în același timp la spoturile publicitare de televiziune și radio. Companiile intenționeaza, de asemenea, sa înceteze campaniile publicitare care se adresau direct tinerilor.

Aceste decizii ale celor trei giganți ai producției de țigarete, care dețin împreuna doua cincimi din vânzarile mondiale de tutun, vin într-o perioada în care OMS discuta un cadru internațional pentru dezvoltarea industriei tutunului. Daca acest tratat va fi completat și ratificat, în mod sigur vor include și prevederi stricte privind publicitatea pentru produsele din tutun.

Pe de alta parte, condițiile autoimpuse sunt mai puțin severe decât reglementarile pe care multe state le-au adoptat deja. Spre exemplu, în Thailanda, este interzisa publicitatea la tutun.

De altfel și în Uniunea Europeana se discuta adoptarea unei noi legi, care va fi aplicata probabil începând cu octombrie 2002, prin care dimensiunea avertismentelor de pe pachetele de țigari va fi marita de la 4%, cât e în prezent, pâna la 30% din suprafața pachetului, iar textul trebuie sa fie mult mai explicit și mai agresiv, de genul: „Fumatorii mor mai devreme”.

Bogdan Neagu