Front comun pentru reducerea fiscalitații

Reducerea impozitului pe profit la 18% și a contribuțiilor la asigurarile sociale cu minim 4%, precum și introducerea unei cote unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice de 14-15% sunt principalele solicitari de reducere a fiscalitații pe care cea mai puternica organizație a oamenilor de afaceri, Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), le-a adresat autoritaților.

Ei considera ca reducerile de taxe anunțate de Ministerul Finanțelor sunt insuficiente și prea mici pentru a se putea vorbi cu adevarat despre o relaxare fiscala.

Reprezentanții oamenilor de afaceri spun ca în acest moment exista un dezechilibru în relația dintre Guvern, sindicate și patronate, în defavoarea celor din urma, dezechilibru pe care patronii încearca sa-l înlature prin strângerea rândurilor și înființarea acestei Alianțe. Dupa 1992 s-au înființat foarte multe organizații patronale care au fost incapabile sa gestioneze și sa promoveze interesele oamenilor de afaceri. Poate de aceea avem acum un Cod fiscal conceput de guvern și un Cod al muncii realizat de sindicate , a declarat ieri George Copos, președintele ACPR. Copos este patronul grupului de firme Ana.

La rândul sau, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), membra a ACPR, spune ca acest dezechilibru între reprezentarea muncii și cea a capitalului se vede inclusiv în Parlament. De exemplu, sindicaliștii pot fi aleși în Parlament, dar acest lucru nu le este permis și patronilor , a mai spus Pogonaru.

În ceea ce privește fiscalitatea, Pogonaru susține ca România este campioana taxarii forței de munca , iar nivelul contribuțiilor la asigurari sociale este o rușine .

Deparazitarea câinilor de apartament: O necesitate absolută (P)

5 filme despre jocuri de noroc și cazinouri inspirate din viața reală

Dinu Patriciu, președintele Inițiativei Europene a Mediului de Afaceri (IEMA), de asemenea membra a ACPR, cere masuri curajoase din parte guvernului în domeniul reducerii fiscalitații.

Orice guvern ar veni la putere va trebui sa creasca viteza trenului cu care România se îndreapta catre Uniunea Europeana. România are potențialul de a atinge o creștere economica de 10% pe an, dar numai daca se iau masuri curajoase de creștere printre care se numara și scaderea fiscalitații , a declarat Patriciu, care este președintele și principalul acționar al grupului petrolier Rompetrol.

El a adaugat ca România ar trebui ca în acest moment sa aiba toate impozitele la un nivel mult mai mic decât cel din statele vecine.

Ministrul Finanțelor, Mihai Tanasescu, a anunțat, recent, ca impozitul pe profit va fi diminuat, anul viitor, de la 25% la 19%, iar contribuțiile pentru asigurari sociale vor scadea de la 49,5% la 47,5%. De asemenea, cota minima de impozitare a veniturilor persoanelor fizice va scadea de la 18% la 14%, iar cota maxima va fi redusa cu doua puncte, la 38%. Cotele intermediare vor fi eliminate, cu excepția celei de mijloc, de 26%.

Gilbert Wood, președintele Consiliului Investitorilor Straini (FIC) – asociația celor mai importante companii straine, cu investiții totale de peste șapte miliarde de dolari a declarat ca susține inițiativa înființarii ACPR și ca spera ca Alianța sa fie capabila sa echilibreze dialogul tripartit și sa îi ajute pe ceilalți doi parteneri, sindicatele și guvernul, sa învețe lucrurile elementare ale economiei de piața.

Un guvern nu poate sa aiba gândirea a mii de angajatori, iar membrii Executivului nu au experiența în domeniul afacerilor și nu cunosc problemele cu care se confrunta patronii din România , a declarat Wood.El a adaugat ca reprezentanții sindicatelor critica nejustificat patronatele cu privire la modul de gestionare a contribuțiilor achitate de angajatori. Sindicatele nu considera ca guvernul este cel responsabil de gestionarea contribuțiilor și se îndreapta împotriva angajatorilor , a mai declarat președintele FIC.

Gilbert Wood susține ca principala și fundamentala diferența dintre angajații români și cei din Occident este ușor de masurat prin fluturașul de salariu.

Angajatul din Occident începe sa citeasca fluturașul din partea stânga, acolo unde este trecut salariul brut, apoi se uita la toate reținerile – impozit, șomaj etc. – și nu este prea fericit când vede cât i se ia din banii lui – pentru ca el considera ca salariul brut reprezinta banii lui. Pentru angajații români citirea fluturașului începe din partea dreapta, acolo unde este trecut salariul net. În România, angajații trebuie sa se desprinda de salariul net și sa se uite mai mult la brut pentru ca numai dupa ce vor face acest lucru vor începe sa se implice mai mult în reducerea contribuțiilor , a explicat Wood.

Alianța se bucura și de susținerea unei alte organizații a oamenilor de afaceri straini cu investiții de peste opt miliarde de dolari – Camera de Comerț Americane (AmCham). Roberto Musneci, președintele AmCham, a declarat ca România are nevoie de o organizație patronala puternica.

Nu putem sa dezvoltam un dialog social sanatos fara o organizație patronala puternica. Acest lucru este vital pentru toți investitorii, indiferent ca sunt români sau straini. De aceea, AmCham își încurajeaza membrii sai sa intre în Alianța Confederațiilor Patronale din România. Avem cinci luni pentru a dezvolta un dialog sanatos, pentru a lucra împreuna , a mai spus Musneci. Ma bucur ca avem alaturi de noi și oamenii de afaceri straini care au curajul de a spune lucrurilor pe nume. Din pacate, noi, patronii români, nu avem înca acest curaj , a spus Copos.

Mișcarea patronala este extrem de divizata existând foarte multe organizații. Practic, acum câțiva ani, orice om de afaceri mai puternic și la moda își facea propria organizație patronala, care nu reprezenta interesele unui grup mai mare de investitori.

În aceste condiții, patronatele nu au fost un partener puternic în discuțiile cu guvernul și sindicatele. Altfel spus, oamenii de afaceri nu au avut un cuvânt greu de spus în realizarea politicii fiscale sau în privința reglementarilor referitoare la piața muncii, chiar daca ei erau cei mai afectați de deciziile luate.

Alianța Confederațiilor Patronale din România a fost înființata în luna aprilie a acestui an și reunește Confederația Naționala a Patronatului Român (CNPR) președinte George Copos, Confederația Patronala a Industriei, Serviciilor și Comerțului din România (CPISC) președinte Lucian Boghiu, Asociația Româna a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) președinte Marcel Florescu, Asociația Româna a Bancilor (ARB) președinte Radu Grațian Ghețea, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) președinte Florin Pogonaru și Inițiativa Europeana a Mediului de Afaceri (IEMA) – președinte Dinu Patriciu.

Lucian Boghiu, președintele CPISC – care grupeaza Federația patronala Energetica, Federația patronala Petrol și Gaze, Patronatul Apelor Minerale, Patronatul din minerit, Patronatul producatorilor de tehnica militara, Patronatul Serviciilor din Iluminatul Public, a raspuns criticilor care au susținut ca societațile pe care le reprezinta, majoritatea cu capital de stat, nu au ce cauta într-o alianța patronala.

Legea patronatelor prevede ca patronul este persoana juridica înmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii care administreaza și utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de profit și care angajeaza munca salariata , a spus Boghiu.

Oficialii Alianței au declarat ca aceasta reunește peste 60% din angajații la nivel național și participa la formarea a peste jumatate din produsul intern brut și ca prin aceasta Alianța reprezentativitatea mișcarii patronale se va schimba radical pentru ca aceasta va deveni unitara.

De la 1 iulie, ACPR a devenit membru asociat al Uniunii Confederațiilor Industriașilor și Patronilor din Europa a carei misiune este sa reprezinte organizațiile membre ca un tot, în special în relațiile cu instituțiile europene .

Mesajul nostru catre celelalte confederații patronale este ca suntem deschiși oricarei propuneri și ca vom discuta cu oricare dintre acestea în perioada urmatoare , a mai spus Copos.

Miruna Lebedencu
Ziarul Financiar