The Grand Heritage – Primii 100 de ani – expoziţie aniversară dedicată artei şi a tradiţiilor populare

The Grand Heritage – Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumuseţea ţării sale şi de oamenii care trăiesc în arealul strămoşesc. Astfel, în cadrul expoziţiei The Grand Heritage au expus şase meşteri populari, artişti recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional pentru originalitatea creaţiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiţionale interpretate într-o manieră modernă, precum şi lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentaţi fotografi peisagişti din România.

Expoziţia The Grand Heritage – Primii 100 de ani a beneficiat de prezenţa Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare şi realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la nataţie, precum şi a Doinei Işfănoni, reputat istoric de artă şi cercetător etnolog.

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului “Sunete Vesele”, care a încântat audienţa cu cele câteva melodii româneşti, interpretate de copii într-o manieră plină de emoţie şi talent.

Iuliana Tudor:  “Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să îşi redescopere adevăratele valori şi să aşeze noţiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcţia pe care o vom lăsa generaţiilor care vor veni. Numai aşa vom reuşi să transformăm visul înaintaşilor noştri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România”

Camelia Potec: “Copiii noştri au nevoie de valori reale şi de modele în viaţă. Din acest an, am devenit părinte şi sunt conştientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Aşa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă şi care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundaţia “Camelia Potec” va deveni instrumentul prin care voi susţine viitorul copiilor noştri, modul meu de a mulţumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moştenirea noastră cea mai de preţ!”

Doina Işfănoni: “Moştenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintaşi, îţi deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut şi, prin acesta, cu un teritoriu şi un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradiţională este un asemenea dar, al înaintaşilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoşilor şi înţelepciunea acestora. Este ştiinţă, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarţă, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiţiei, asemenea piese, ne dăruiesc şansa comunicării şi comuniunii cu înaintaşii, conferindu-ne identitate şi originalitate.”  

Artiştii populari prezenţi la ediţia aniversară The Grand Heritage – Primii 100 de ani:

•   Elena Constantin – artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă

Îndrăgostită de stilul simplu şi expresiv al icoanelor româneşti pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Şcolii Populare de Artă din Bucureşti. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creaţiei tradiţionale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin şi-a completat educaţia plastică şi cu teologia icoanei. Pentru a cunoaşte nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea şi la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Ţara Făgăraşului.

•   Mihaela Bădescu – artist specializat în pictura icoanelor pe lemn şi pietre semipreţioase

Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în ţară şi peste hotare pentru valoarea creaţiei sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea şi-a îndreptat atenţia spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând ştiinţa plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoţie şi de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie şi regăsire spirituală.

•   Andreea Sachelia Moga – colecţionar costume populare

Născută în Ţara Făgăraşului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot şi mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Dragostea pentru valorile culturii tradiţionale, în special pentru costumul popular, a moştenit-o de la părinţi. Colecţia Haină de sărbătoare s-a născut din dorinţa de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci şi sufletul. Acest tip de haină este costumul tradiţional de sărbătoare, confecţionat de mâinile miilor de femei, generaţie după generaţie, nu doar pentru a-şi apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum şi povestea unui neam care a ştiut să-şi aştearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămăşile, catrinţele, vâlnicile, fotele, pieptarele, şubile şi cojoacele ţăranilor noştri.

•   Rozica Măldărăşeanu – artist popular specializat în covoare şi ţesături manuale

Recunoscută pentru talentul şi dragostea faţă de scoarţele populare, Rozica Măldărăşeanu are o bogată experienţă profesională, fiind o ţesătoare apreciată, nu numai pentru excelenţa tehnologică a covoarelor ţesute manual, ci şi pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarţelor tradiţionale româneşti. Conştientă de rigorile tehnologice ale ţesutului şi de importanţa acestora pentru realizarea unor scoarţe şi covoare de calitate, Rozica Măldărăşeanu şi-a început ucenicia în familie, învăţând de timpuriu secretele meşteşugului. De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul şi torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenţi naturali extraşi din plante, la calculele matematice al urzitului şi alesul motivelor în războiul de ţesut, Rozica Măldărăşeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogăţindu-şi permanent experienţa lucrativă. Calitatea şi valoarea artistică a covoarelor şi a scoarţelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiţionale româneşti care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanităţii, sub egida U.N.E.S.C.O.

Nicoleta Elena şi Ion Mitroi sunt o familie de artişti ceramişti care şi-a propus să readucă în conştiinţa publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenţi de învăţământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universităţii Politehnice din Bucureşti, iar Ion pe cele ale Universităţii de Arte – Bucureşti, secţia Ceramică – cei doi oferă prin creaţia lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian şi fantezia artistică, capabilă să genereze noi şi noi soluţii plastico-decorative. Nicoleta şi Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artişti capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

•   Jorj Dimitriu – meşter specializat în prelucrarea artistică a lemnului

Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradiţională l-a făcut să îşi schimbe domeniul de activitate şi să se bucure, zi de zi, de meşteşugul cioplirii lemnului şi de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureştiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuţite, înşirate pe pereţii camerei, precum şi rumeguşul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect şi, abia apoi, acesta îţi permite să îi cunoşti, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viaţa de zi cu zi.